Program: PN II IDEI
Contract de cercetare: nr. 205/1.10.2007
Director de proiect: prof. dr. Rodica Mihaila
Membrii echipei de cercetare: Lect. dr. Sabina Draga, Lect. dr. Roxana Oltean, Lect. drd. Ioana Luca, Asist. drd. Teodora Oprescu, Asist. drd. Dana Mihailescu
Acest proiect este realizat de membrii Centrului de Studii Americane, afiliat Facultatii de Limbi si Literaturi Straine. El se bazeaza pe experienta disciplinei Studii Americane, aflate la frontierea unei multitudini de domenii, in functie de expertiza concreta a celor care le practica, angajand arii precum teorii ale culturii, stiinte politice, istorie, sociologie si, nu in ultimul rand, literatura. Proiectul isi propune sa ofere, din perspectiva transatlantica, o analiza interdisciplinara a dinamicii spatiului cultural romanesc de la marginalizarea de tip post-colonial a postcomunismului la deschiderea spre structurile globale, cosmopolite si transnationale ale postaderarii. Aportul original al acestui proiect este, in primul rind, identificarea spatiul de reprezentare american ca fiind un spatiu de reflectie deosebit de seminificativ pentru identitatea culturala romaneasca. Un al doilea aspect original al acestui proiect este utilizarea perspectivelor teoretice elaborate in cadrul disciplinei Studii Americane pentru a creea un cadru teoretic adecvat schimbarilor si negocierilor survenite in cazul identitatii culturale romanesti in perioada postcomunista si dupa aderare. Dat fiind rolul SUA in procesului de globalizare si data fiind tendinta englezei de a deveni lingua franca a globalizarii, putem afirma ca perspectiva transatlantica adusa de acest proiect angajeaza spatiului cultural romanesc in dialog productiv cu cultura globalizarii, permitind evaluarea impactului reciproc al acestor spatii. Acest proiect va porni de la identificarea si analiza reflectiei Romaniei in spatiul american intr-o serie de texte cheie, apartinind canonului literar dar si genurilor marginalizate (memoriu, jurnal, eseu, pamflet politic, biografie, blog), urmarind si receptia acestora. Atentie speciala va fi acordata literaturii diasporice romane din America, diaspora romana fiind un puternic agent de diseminare a imaginii Romaniei in spatiul de reprezentare american. In paralel, acest proiect va studia receptarea culturii si conceptelor americane in spatiul cultural romanesc, cu precadere raspunsul intelectualilor romani la razboaiele culturale din SUA. Acest demers va permite identificarea principalilor parametri in dinamica transatlantica, urmind apoi sa se elaboreze un cadru teoretic care sa permita interpretarea fenomenelor locale si plasarea lor intr-un circuit international de discurs asupra dinamicii spatiilor culturale. Proiectul va studia doua perioade distincte: perioada postcomunista, care s-a incheiat, din punctul de vedere al structurilor, odata cu momentul aderarii, si perioada postaderare. Proiectul de fata se situeaza intr-un moment deosebit de propice pentru cartografierea evolutiei identitatii culturale in perioada postcomunista. Un aspect original si deosebit de important al proiectului este intentia de a observa si, intr-o masura, contura, discursul despre identitatea culturala romaneasca in primii ani dupa aderare. Pentru a construi un model de analiza a evolutiei spatiului cultural romanesc de la momentul postcomunist pina in perioada de postaderare, acest proiect are doua linii principale de cercetare: - identificarea principalelor texte primare relevante pentru constructia identitatii culturale romanesti in perioada postcomunista si in perioada de postaderare, in sfera de reprezentare americana. - elaborarea unei structuri teoretice care sa cartografieze evolutia si negocierea identitatii culturale romanesti in raport cu cultura globalizarii, acoperind atit perioada postcomunista cit si perioada postaderare. In acest context, consideram ca literatura, in special intr-o serie de forme pana acum marginalizate de canonul literar (memoriu, jurnal, eseu, pamflet politic, biografie etc) constituie un cadru de reflectie important asupra dinamicii spatiului cultural. Analiza literara poate contribui substantial la crearea unui cadru conceptual de abordare a fenomenelor curente in care vom incerca sa raportam experienta romaneasca la conceptele furnizate de teorii provenind din Studiile Americane. Intr-un comentariu pe marginea cartii lui H. R. Patapievici, Omul recent, Adrian Miroiu remarca lipsa unui aparat teoretic adecvat culturii romanesti in urmatorii termeni: “Avem nevoie de o abordare conceptuala, teoretica, de specialitate a problemelor importante ale zilelor noastre (de pilda, cea a diferentelor, a drepturilor relative la grupuri …).” Astfel, demersul nostru stiintific vine in intimpinarea unei nevoi pregnante a culturii romanesti de a relationa printr-un limbaj comun cu spatiile globalizarii, reprezentate de spatiul american cu precadere, si reprezinta un demers de frontiera. In acest sens, cercetarea noastra exploratorie va viza stabilirea unui cadru teoretic adecvat prin adaptarea si dezvoltarea unor concepte preluate initial din Studiile Americane pe baza confruntarii lor cu realitatile spatiului cultural romanesc. Proiectul intersecteaza trei linii majore de cercetare, aducand aportul inovator al metodologiilor din domeniul Studiilor Americane si al perspectivei transatlantice:
1. Dezbaterea lansata in jurul statutului postcomunist/postcolonial al statelor fostei Europe de est. In anii ce au urmat caderii comunismului s-au conturat dezbateri pe tema suprapunerilor dintre ariile semantice acoperite de termenii postcomunism si postcolonialism. In acest sens, este relevant studiul lui Adrian Otoiu, care compara contextul postcomunist cu spatii postcoloniale. In cercetarea romaneasca, doua incercari semnificative de a aplica relatia dintre acesti termeni specificului spatiului romanesc sunt volumele Caietele Echinox, “Postcolonialism si Postcomunism”, ed. Corin Braga, 2001 si Euresis: (Post)communisme et (post)colonialisme. Nouvelle série. No. 1/ spring 2005. In momentul de fata insa, postcolonialismul isi defineste granitele in functie de noile date ale lumii globale. Studii mai recente asupra nomadismului cultural au delimitat curente cum ar fi spatiul cultural diasporic asociat cu asa-numitii Non-Resident Indian (NRI) writers. Aceasta literatura constituie un bun exemplu de depasire a limitelor postcolonialismului (prea adesea cantonat in opozitia reductiva centru-margine) si a fragmentarului postmodern catre configurarea unei identitati transnationale care depaseste limitarile impuse de categorii identitare esentialiste mai vechi. In ce masura putem extinde acest model al unei identitati nomade in diasporele postcoloniale asupra culturii romanesti? Cum este diseminata cultura romaneasca in spatiul anglofon global si cum actioneaza aceasta componenta globala asupra schimbarilor imaginii pe care cultura romaneasca si-o formeaza despre sine la nivel local? Apeland la teorii postcoloniale si la teoriile globalizarii, precum si la metodologia inter- si transdisciplinaritatii proprie Studiilor Americane, proiectul reia dezbaterea teoretica lansata in jurul termenului de post-comunism si posibila sa suprapunere peste termenul post-colonialism, ducand-o mai departe, pentru a vedea cum se produce trecerea spre o cultura a globalizarii. Un element nou al cercetarii va fi abordarea transnationala a culturii in perioada postaderarii. Incorporata in modelul teoretic, perspectiva transatlantica pune in evidenta raporturile national-transnational, diasporic-cosmopolit, local-global.
2. Dezbaterile din mediul intelectual romanesc ca raspuns la “razboaiele culturale” desfasurate in statele Unite. Stadiul actual al cercetarii privind receptarea culturii americane in Romania se refera la dezbaterile active ale intelectualilor romani cu privire la abordarile conceptuale ale identitatii culturale generate in Statele Unite. Cel mai bun exemplu in acest sens se refera la discutiile pe marginea multiculturalismului in cele doua numere dedicate acestei notiuni de catre revista Altera in 1999 si 2000. Pornind de la modelul american, Monica Spiridon analizeaza situatia multiculturalismului in Romania, atragand atentia asupra utilizarii sale limitate, si incercand sa plaseze discutia romaneasca asupra multiculturalismului intr-un cadru international. Identificand politica identitatii si memoria colectiva ca elemente cheie in abordarea multiculturala, Isabela Corduneanu extinde discutia din planul receptarii multiculturalismului in Romania in acela al experientei multiculturale propriuzise, studiate si de Salat si Radu Neculau. In aceeasi ordine de idei, in lucrarile sale din 2004 si 2006, Victor Neumann extinde discutia multiculturala in planul relatiei dintre stat-natiune si etnicitate, sustinand necesitatea de asumare a modului progresist de definire identitara sustinut de Europa si de modelul multicultural american, si anume natiunea civica. Si mai recent, cartea lui Sorin Adam Matei, Boierii Mintii (Compania, 2004) si dezbaterea arzatoare declansata in publicatiile culturale romanesti in jurul acesteia angajeaza, in mod explicit, dimensiunea transatlantica a dialogului cultural. Prin demersul teoretic elaborat in acest proiect, dezbaterile romanesti pe tema acestor concepte introduse, de cele mai multe ori, din sfera „razboaielor culturale” americane, vor fi plasate intr-un context global, permitind intelegerea fenomenelor romanesti in cadrul negocierilor culturale transnationale, caracteristice epocii cosmopolite si societatii globale.
3. Cercetarea despre scrierile intelectualilor romani din diaspora americana Pozitia criticilor despre literatura diasporica romaneasca poate fi subsumata, in mare, afirmatiei lui Astalos, care sustine ca „marea literatura romana de dupa razboi s-a facut in exil”. Astfel, criticii care studiaza literatura diasporei romane, in special cea scrisa in America, insista cu precadere asupra literaturii diasporice ca literatura de exil, plasand-o adesea si in raport cu tara de bastina. In acest sens, dar cu directii de cercetare diferite, Eva Bhering si Alexandru Nemoianu scot in evidenta coordonatele esentiale ale experientei exilului in literatura diasporica. Problematica exilului in literatura diasporei romanesti din America este subliniata in mod elocvent si de Monica Lovinescu, in interviul publicat in Experienta initiatica a exilului, fiind vorba, arata Octavian Paler in aceeasi colectie de interviuri, de fuga de o „istorie bolnavă pentru a-şi apăra sănătatea sufletească”. Exemplele de mai sus ilustreaza interesul major al criticilor pentru analiza identitatii in transformare a scriitorilor romani stabiliti in Lumea Noua. Obiectivul cel mai important, cel care oferă un grad autentic de noutate şi originalitate acestei cercetari ştiinţifice, este acela de a evidentia modul in care acesti scriitori disemineaza si negociaza identitatea culturala romaneasca in spatiul american. Un obiectiv corelat se indreapta catre observarea modificarii de perspectiva a scriitorilor romani din diaspora fata de noul cadru creat in Romania prin schimbarile produse de disparitia comunismului, si prin situatia creata de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.
Beneficiind de expertiza membrilor echipei in disciplina Studiilor Americane, in analiza literara, critica si culturala, si dezvoltind directii critice deja stabilite, acest proiect se inscrie intr-o zona de cercetare exploratorie, cu un impact deosebit asupra cunoasterii in domeniile angajate, promovind, in acelasi timp, vizibilitatea cercetatorilor angajati in proiect atit pe scena romaneasca cit si pe scena internationala.
In acest context, in cadrul proiectului de cercetare, a fost deja lansata cererea de propuneri pentru workshop-ul prevazut in planul de realizare pentru anul 2008, Transatlantic Dialogues. Eastern Europe, the U.S., and Post-Cold War Cultural Spaces (http://www2.raas.ro/).